---

REZULTATE

Activitatea B.4.1 a abordat 2 direcţii care s-au derulat concomitent:
1. Monitorizarea globală a stării de conservare pentru 13 habitate forestiere
2. Monitorizarea starii de conservare a habitatelor prioritare 9530* şi 91E0* in scopul evaluarii eficientei masurilor de conservare implementate. S-au elaborate protocoale de monitorizare pentru 13 habitatele forestiere prevăzute în Planul de management al PNDVC aprobat. Ulterior, s-au realizat deplasările in teren pe o perioada de patru sezoane de vegetaţie astfel încât să poată realiza o analiza comparativă a datelor culese în etape succesive în scopul cunoaşterii variabilelor sau proceselor ecologice, de a identifica tendinţele dinamice şi surprinderea astfel a situaţiilor de natură să afecteze negativ starea lor. Se recomandă investigaţii cu o frecvenţă anuală (Ghidul sintetic de monitorizare pentru habitatele de interes comunitar tufărişuri, turbării şi mlăştini, stâncării, păduri, oct. 2013 INCDPM) în cazurile în care integritatea habitatului este afectată de factori disturbatori biotici sau abiotici (incendii, vătămări produse de agenţi patogeni sau insecte, uscări, etc.) cu scopul de a detecta cauzele, amploarea fenomenului şi a recomanda măsurile de management adecvate. Monitorizarea presupune revenirea periodică pe anumite suprafeţe, în aceaşi perioadă, cu aceleasi instrumente.

Pentru monitorizarea anuală a habitatele prioritare 9530* şi 91E0* care necesită măsuri active de reconstrucţie ecologică s-a realizat monitorizarea eficienţei lucrărilor de reconstrucţie ecologică, care va evalua efectul acestor lucrării asupra stării de conservare a habitatelor vizate şi doar pe suprafeţele care se implementează măsurile de conservare active, pe lângă monitorizarea globală a stării de conservare a tipului de habitat, care se realizează pe întreaga suprafaţă a ariei naturale protejate.

Monitorizarea habitatelor neforestiere (activitatea B.4.2) a vizat urmatoarele habitate:
Habitatul 3220 Râuri alpine şi vegetația herbacee de pe malurile lor

Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
20 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Saxifraga stellaris, Chrysosplenium oppositifolium, Cardamine opizii.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost semnalate specii rare.
4. Favorabilitatea habitatului
U2 – nefavorabilă – rea, din cauza suprapășunatului cu ovine, de tip industrial, din perimetrele adiacente, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U2 – nefavorabilă – rea, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul industrial cu ovine din arealele imediat adiacente de pajiști,
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Habitatul 3230 Râuri de munte şi vegetaţia lor lemnoasă cu Myricaria germanica
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
2-3 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Myricaria germanica.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost semnalate specii rare.
4. Favorabilitatea habitatului
U2 – nefavorabilă – rea, din cauza suprapășunatului cu ovine, de tip industrial, din perimetrele adiacente, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U2 – nefavorabilă – rea, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul industrial cu ovine din arealele imediat adiacente de pajiști.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01.02 – pășunatul intensiv al oilor, toată suprafața habitatului, impact ridicat (R). Aceasta implică și frecventa traversare și adăpare a turmelor de ovine în pâraiele adiacente acestui habitat.

Habitatul 4060 Tufărişuri alpine şi boreale
1. Suprafața habitatului.
2319 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Juniperus sibirica, Vaccicium uliginosum, V. vitis-idaea, V. myrtillus, Loiseleuria procumbens.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu există
4. Favorabilitatea habitatului
U1 – nefavorabilă – neadecvată, din cauza suprapășunatului cu ovine, de tip industrial, din perimetrle adiacente, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U1 – nefavorabilă – inadecvată, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul industrial cu ovine din arealele imediat adiacente de pajiști.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01.02 – pășunatul intensiv al oilor, toată suprafața habitatului, impact ridicat (R)
A10.01 – îndepărtarea tufărișurilor; suprafața de extindere a impactului și intensitatea în evaluare

Habitatul 4070* Tufărișuri de tip Pinus mugo și Rhododendron myrtifolium

Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
390 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Pinus mugo, Rhododendron myrtifolium
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Carduus lobulatiformis, 820 ex.
4. Favorabilitatea habitatului
U1 – nefavorabilă – neadecvată, din cauza suprapășunatului cu ovine, de tip industrial, din perimetrle adiacente, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U1 – nefavorabilă – inadecvată, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul industrial cu ovine din arealele imediat adiacente de pajiști.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01.02 – pășunatul intensiv al oilor, toată suprafața habitatului, impact ridicat (R)
A10.01 – îndepărtarea tufărișurilor; suprafața de extindere a impactului și intensitatea în evaluare

Habitatul 4080 Tufărișuri sub-arctice de Salix sp

1. Suprafața habitatului.
3,7 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Alnus viridis, Salix silesiaca
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu există
4. Favorabilitatea habitatului
U1 – nefavorabilă – neadecvată, din cauza suprpășunatului cu ovine, de tip industrial, din perimetrle adiacente, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U1 – nefavorabilă – inadecvată, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul industrial cu ovine din arealele imediat adiacente de pajiști.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01.02 – pășunatul intensiv al oilor, toată suprafața habitatului, impact ridicat (R)
A10.01 – îndepărtarea tufărișurilor; suprafața de extindere a impactului și intensitatea în evaluare

Habitatul 40A0* Tufărișuri subcontinentale peripanonice
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
1100 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Fraxinus ornus, Syringa vulgaris, Cotinus coggygria, Carpinus orientalis, Botriochloa ischaemum, Galium album agg., Teucrium chamaedrys
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Sorbus borbasii – 3 ex.
Athamantha turbits ssp. hungarica – 3200 ex.
Minuartia graminifolia ssp. hungarica – 1584 ex.
Cytisanthus radiatus – 230 ex.
Primula auricula – 5000-6000 ex.
Petrorhagia saxifraga – 5 ex.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, circa 50% din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Impacturi de intensitate medie pentru:
A04.02.02 (păşunatul ne-intensiv al oilor)
A04.02.04 (păşunatul ne-intensiv al caprelor)
I02 (specii native (indigene) problematice)

Habitatul 6110* Pajişti rupicole calcaroase sau bazifile cu Alysso-Sedion albi
1. Suprafața habitatului.
3 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Alyssum alyssoides, Arabis recta, Cerastium spp., Hornungia petraea, Jovibarba spp., Poa badensis, Saxifraga tridactylites, Sedum spp., Sempervivum spp., Botriochloa ischaemum, Galium sp.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Petrorhagia saxifraga – 3 ex.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, circa 50% din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.02.04 (păşunatul ne-intensiv al caprelor) – intensitate scăzută, identificată în apropierea satelor

Habitatul 6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
2210 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Festuca airoides, , Juncus trifidus, Carex bigelowii, C. curvula.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Carduus lobulatiformis – 1040 ex.
4. Favorabilitatea habitatului
U2 – nefavorabilă – rea, din cauza suprpășunatului cu ovine, de tip industrial, din perimetrle adiacente, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U2 – nefavorabilă – rea, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul industrial cu ovine din arealele imediat adiacente de pajiști,
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01.02 – pășunatul intensiv al oilor, toată suprafața habitatului, impact ridicat (R)
A10.01 – îndepărtarea tufărișurilor; suprafața de extindere a impactului și intensitatea în evaluare. De notat – pajiștile montane nu există doar ca întinderi dominate exclusiv de graminee. Tufărișurile izolate sau în grupuri diseminate, reprezintă faciesuri esențiale în existența acestora ca ecosisteme, iar îndepărtarea acestora aduce prejudicii majore biodiversității

Habitatul 6170 Pajişti calcaroase alpine şi subalpine
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
420 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Sesleria rigida, Sesleria filifolia, Sesleria heufflerana
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Linum univerve -peste 10.000 ex.
Linum hologynum – 43 ex.
Scutellaria alpina – peste 1200 ex.
Peucedanum longifolium – peste 20.000 ex.
Sorbus borbasii – 13 ex.
Minuartia setacea ssp. banatica – peste 12.000 ex.
Minuartia graminifolia ssp. hungarica – 139 ex.
Primula auricula ssp. serratifolia- - peste 15,000 ex.
Thymus jankae – peste 5000 ex.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, circa 30% din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Nu există presiuni antropice clare, decelabile, care să afecteze acest habitat, nici măcar cu intensitate slabă, din cauza poziționării sale în locații foarte greu accesibile, accidentate, în cea mai mare parte a cazurilor.

Habitatul 6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo-festucetalia palentis)
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
150 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Festuca xanthina, Festuca rupicola var. saxatilis, Festuca panciciana, Festuca pseudodalmatica, Phleum montanum, Stipa eriocaulis, Botriochloa ischaemum, Festuca stricta subsp. sulcata, Prunus spinosa agg., Fragaria vesca, Melica ciliata agg., Seseli gracile, Galium album agg., Sedum telephium subsp. maximum
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Linum univerve -peste 30.000 ex.
Linum hologynum – 3 ex.
Scutellaria alpina – peste 2300 ex.
Peucedanum longifolium – peste 50.000 ex.
Sorbus borbasii – 5 ex.
Minuartia setacea ssp. banatica – peste 20.000 ex.
Minuartia graminifolia ssp. hungarica – 827 ex.
Primula auricula ssp. serratifolia- - peste 35,000 ex.
Thymus jankae – peste 2000 ex.
Petrorhagia saxifraga – 3 ex.
Cephalaria laevigata - 4 ex.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, circa 30% din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Pteridium aquilinum prezentă pe alocuri în zonele de poiană.
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.02.02 (păşunatul ne-intensiv al oilor) – intensitate scăzută

Habitatul 6230* Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substraturile silicioase ale zonelor muntoase
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
0 ha (neidentificat), conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Nardus stricta, Carex flava, C. canescens, C. limosa, C. davalliana, Polemonium coeruleum, Davtylorhiza incarnata, Dactylorhiza majalis (Chifu 2014, Sanda et. al. 2008).

3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost identificate.
4. Favorabilitatea habitatului
Necunoscută – habitatul nu a fost identificat.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
Necunoscută – habitatul nu a fost identificat.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Necunoscută – habitatul nu a fost identificat

Habitatul 6240* Pajiști stepice subpanonice

Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
15 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Chrysopogon gryllus, Festuca rupicola, Festuca valesiaca
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost identificate specii rare.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, fiind folosite ca fânețe și pășuni extensive în cadrul sistemului de practici tradiționale din peisajul încă funcțional rural ancestral în care pajiștile montane ale habitatului 6520 sunt integrate în PNDVC. De asemenea, circa 60 % din habitat este încadrat în fondul forestier (areale de lângă păduri și poieni), fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Nu există presiuni antropice clare, decelabile, care să afecteze acest habitat, nici măcar cu intensitate slabă, din cauza integrării sale aproape în totalitate în peisajul rural ancestral tradițional din PNDVC.

Habitatul 6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase (Molinion caeruleae)
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
0 ha (neidentificat), conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Molinia coerulea, Gentiana pneumonanthe, Sanguisorba minor, Peucedanum rochelinanum .
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost identificate.
4. Favorabilitatea habitatului
Necunoscută – habitatul nu a fost identificat.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
Necunoscută – habitatul nu a fost identificat.

6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Necunoscută – habitatul nu a fost identificat.

Habitatul 6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la nivelul câmpiilor până la nivel montan şi alpin

Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
110 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Filipendula ulmaria, Telekia speciosa, Cirsium oleraceum, C. rivulare, C. heterophyllum, C. palustre, C. waldsteinii, Lactuca alpina, Heracleum transsylvanicum, Hypericum perforatum, Deschampsia cespitosa agg.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost semnalate specii rare.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza rezilienței acestuia și capacității extraordinare de refacere după construcții și remenajări de drumuri și hidrotehnice. Circa 80% din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive, dar habitatul este unul dintre cele mai sensibile la invazia biologică, speciile ce pot pătrunde potențial aici fiind deosebit de agresive.
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01 – pășunatul intensiv, afectează circa 2% din habitat, impact slab (S)
I01 – invazii ale unor specii non-native, deocamdată se manifestă marginal, la periferia PNDVC, circa 1% din habitat fiind afectat, dar impactul are o intensistate ridicată (R)
E04 – construcții și amenajări hidrotehnice și de drumuri, afectează circa 2% din habiat, intensitatea este slabă (S) din cauza suprafeței reduse și capacității foarte mari a habitatului de a se reface și chiar a repopula suprafețele construite.
M01.02 (secete şi precipitaţii reduse) - Speciile tipice habitatului depind doar de precipitații, nu este izvor.

Habitatul 6440 Pajiști aluviale din Cnidion dubii
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
10 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Festuca pratensis, Poa pratensis, Agrostis stolonifera.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost identificate specii rare.
4. Favorabilitatea habitatului
U2 – nefavorabilă – rea, din cauza suprpășunatului cu ovine și alte animale domestice, din perimetrul habitatului, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U2 – nefavorabilă – rea, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul din arealul habitatului.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Erigeron annuus
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01– pășunatul intensiv pe, toată suprafața habitatului, impact ridicat (R)
I01 – invazia speciei Erigeron annuus, impact slab (S).
Habitatul 6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sangiusorba officinalis)

Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
30 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Arrhenatherum elatius
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost identificate specii rare.
4. Favorabilitatea habitatului
U2 – nefavorabilă – rea, din cauza suprpășunatului cu ovine, de tip industrial, din perimetrul habitatului, care este foarte intens.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
U2 – nefavorabilă – rea, funcțiile habitatului sunt parțial deteriorate de suprapășunatul industrial cu ovine din arealul habitatului.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Erigeron annuus
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A04.01.02 – pășunatul intensiv al oilor, toată suprafața habitatului, impact ridicat (R)
I01 – invazia speciei Erigeron annuus, impact slab (S).

Habitatul 6520* Fânețe montane
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
280 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Festuca rubra, Agrostis capillaris, Trisetum flavescens, Stachys officinalis, Centaurea phrygia subsp. pseudophrygia, Filipendula vulgaris, Thymus pulegioides agg, Achillea millefolium agg., Salvia verticillata. În faciesuri degradate devin dominante / codominante Nardus stricta și Descahmpsia caespitosa.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Centaurea scabiosa ssp, globurensis – peste 3000 ex.
Crocus banaticus – 10 ex.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, fiind folosite ca fânețe și pășuni extensive în cadrul sistemului de practici tradiționale din peisajul încă funcțional rural ancestral în care pajiștile montane ale habitatului 6520 sunt integrate în PNDVC. De asemenea, circa 5% din habitat se află încadrate în fondul forestier (poieni în păduri), fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Pteridium aquilinum - Pe versantul sudic, specia invazivă autohtonă de ferigă ocupă suprafețe mari.
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
A03.02 (Cosire ne-intensivă) – intensitate scăzută
A03.03 (Abandonarea / lipsa cosirii) – intensitate scăzută
A04.02.01 (păşunatul ne-intensiv al vacilor) – intensitate scăzută
A04.03 (abandonarea sistemelor pastorale, lipsa păşunatului) – intensitate scăzută
I02 (specii native (indigene) problematice) – intensitate scăzută, identificat pe versantul sudic

Habitatul 7220* Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion)
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
0,3 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Catoscopium nigritum, Cratoneuron commutatum, C. commutatum var. falcatum, C. filicinum, Eucladium verticillatum, Gymnostomum recurvirostrum, Drepanocladus vernicosus, Philonotis calcarea, Drepanocladus revolvens, D.cossonii, Cratoneuron decipiens, Bryum pseudotriquetrum.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost semnalate specii rare.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă – bună, din cauza caracterului insular și izolat al habitatului
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă – bună, funcțiile habitatului sunt active, în stare bună de conservare.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu există specii invazive
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Nu există

Habitatul 8110 Grohotiş stâncos al etajului montan (Androsacetalia alpinae şi Galeopsitalia ladani)
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
27 ha, conform planului de management.
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Fetuca picta, Poa cenisia ssp. contracta, Ranunculus crenatus, Oxyria dygina, Saxifraga bryoides, Saxifraga carpathica, Saxifraga pedemontana ssp. cymosa, Cerastium cerastioides, Silene acaulis și Veronica baumgarteni.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Nu au fost identificate
1. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, datorită distribuției insulare a unor arii mici ca suprafață ocupate de acest habitat, o bună parte din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
2. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
3. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu au fost identificate specii invazive în ariile monitorizate în anul 2022
4. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Există presiuni antropice de intensitate slabă, dar din cauza poziționării habitatului în locații greu accesibile, accidentate, în cea mai mare parte a cazurilor acestea sunt izolate.
G04.01. - drumeții montane, alpinism, speologie, intensitate slabă.
H05.01. - gunoiul și deșeurile solide, intensitate slabă.
K04.05 - daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vânat) , intensitate slabă.
D01.01 - poteci, trasee, trasee pentru ciclism, intensitate slabă.

Habitatul 8120 Grohotiş calcaros şi de şisturi calcaroase ale etajelor montane până la cele alpine (Thlaspietea rotundifolii)

Rezultatele activității de monitorizare
5. Suprafața habitatului.
27 ha, conform planului de management
6. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Acinos alpinus, Cerastium arvense subsp. molle, Galium album, Galium anisophyllon, Rumex scutatus, Saxifraga aizoides, Saxifraga moschata, Saxifraga paniculata, Thymus comosus, Teucrium montanum, Parietaria officinalis, Geranium macrorrhizum, Galium lucidum, Senecio rupestris, Arabis alpina, Cardaminopsis arenosa.
7. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Thymus comosus – 100 ex.
Centaurea calocephala – 10 ex.
Datorită perioadei reduse în care a fost efectuată monitorizarea (luna octombrie) nu au fost identificate alte efective populaționale ale speciilor rare.
8. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, datorită distribuției insulare a unor arii mici ca suprafață ocupate de acest habitat, o bună parte din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
9. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
10. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu au fost identificate specii invazive în ariile monitorizate în anul 2022
11. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Există presiuni antropice de intensitate slabă, dar din cauza poziționării habitatului în locații greu accesibile, accidentate, în cea mai mare parte a cazurilor acestea sunt izolate.
G04.01. - drumeții montane, alpinism, speologie, intensitate slabă.
H05.01. - gunoiul și deșeurile solide, intensitate slabă.
K04.05 - daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vânat) , intensitate slabă.
D01.01 - poteci, trasee, trasee pentru ciclism, intensitate slabă.

Habitatul 8160* Grohotişuri medioeuropene calcaroase ale etajelor montane

Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
40 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Achnatherum calamagrostis, Gymnocarpium robertianum, Galeopsis angustifolia, Petasites paradoxus, Rumex scutatus, Parietria officinalis, Thymus comosus, Geranium robertianum, Senecio rupestris, Melica ciliata, Vincetoxicum hirundinaria, Galium album, Moehringia muscosa.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Thymus comosus – 100 ex.
Datorită perioadei limitate în care a fost efectuată monitorizarea (luna octombrie) nu au fost identificate alte efective populaționale ale speciilor rare.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, datorită distribuției insulare a unor arii mici ca suprafață ocupate de acest habitat, o bună parte din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu au fost identificate specii invazive în ariile monitorizate în anul 2022
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Există presiuni antropice de intensitate slabă, dar din cauza poziționării habitatului în locații greu accesibile, accidentate, în cea mai mare parte a cazurilor acestea au un impact redus.
G04.01. - drumeții montane, alpinism, speologie, intensitate slabă.
H05.01. - gunoiul și deșeurile solide, intensitate slabă.
K04.05 - daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vânat) , intensitate slabă.
D01.01 - poteci, trasee, trasee pentru ciclism, intensitate slabă.

Habitatul 8210 Pante stâncoase calcaroase cu vegetaţie chasmofitică
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
90 ha, conform planului de management

2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Asplenium trichomanes, A. viride, A. ruta-muraria, Biscutella laevigata, Cystopteris fragilis, Ceterach officinarum, Draba lasiocarpa, Kernera saxatilis, Micromeria pulegium, Campanula rotundifolia, Saxifraga paniculata, Alyssum petraeum, Dianthus petraeus, Silene saxifraga, Athamantha turbith subsp. hungarica, Galium album, Poa nemoralis, Moehringia muscosa, Sedum hispanicum.
3. Efectivele populaționale ale speciilor rare, dacă este cazul.
Thymus comosus – 300 ex.
Centaurea calocephala – 100 ex.
Primula auricula ssp. serratifolia – 100 ex.
Saxifraga marginata – 100 ex.
Athamanta turbith ssp. hungarica – 20 ex.
Datorită perioadei limitate în care a fost efectuată monitorizarea (luna octombrie) nu au fost identificate alte efective populaționale ale speciilor rare.
4. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, datorită distribuției insulare a unor arii mici ca suprafață ocupate de acest habitat, o bună parte din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
5. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
6. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu au fost identificate specii invazive în ariile monitorizate în anul 2022
7. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Există presiuni antropice de intensitate slabă, dar din cauza poziționării habitatului în locații greu accesibile, accidentate, în cea mai mare parte a cazurilor acestea sunt izolate și cu impact redus.
G04.01. - drumeții montane, alpinism, speologie, intensitate slabă.
H05.01. - gunoiul și deșeurile solide, intensitate medie (Cheile Bobotului).
F04.01- prădarea stațiunilor floristice (rezervațiile floristice), intensitate slabă.
G05.04 – vandalism, intensitate slabă.

Habitatul 8220 Pante stâncoase silicioase cu vegetaţie chasmofitică
Rezultatele activității de monitorizare
1. Suprafața habitatului.
2-3 ha, conform planului de management
2. Compoziția floristică (specii edificatoare și caracteristice).
Poa nemoralis, Asplenium trichomanes, A. septentrionalis, A. adiantum-nigrum, A. cuneifolium, A. adulterinum, Saxifraga retusa subsp. retusa, Silene lerchenfeldiana, Cystopteris fragilis, Saxifraga pedemontana subsp. cymosa, Rhodiola rosea.
3. Favorabilitatea habitatului
FV – favorabilă - bună, din cauza reliefului accidentat, stâncos, greu accesibil, în care se află cantonat de obicei acest habitat. De asemenea, datorită distribuției insulare a unor arii mici ca suprafață ocupate de acest habitat, o bună parte din acesta se află încadrat în fondul forestier, fiind protejat suplimentar de legislația aferentă.
4. Menținerea funcțiilor habitatului.
FV – favorabilă - bună, funcțiile habitatului sunt pe deplin conservate, din motivele arătate mai sus.
5. Numărul și efectivele speciilor invazive.
Nu au fost identificate specii invazive în ariile monitorizate în anul 2022
6. Variația impacturilor antropice asupra habitatului (tip de impact, intensitate, suprafață).
Există presiuni antropice de intensitate slabă, dar din cauza poziționării habitatului în locații greu accesibile, accidentate, în cea mai mare parte a cazurilor acestea sunt izolate.
G04.01. - drumeții montane, alpinism, speologie, intensitate slabă.
H05.01. - gunoiul și deșeurile solide, intensitate slabă.
K04.05 - daune cauzate de erbivore (inclusiv specii de vânat) , intensitate slabă.
D01.01 - poteci, trasee, trasee pentru ciclism, intensitate slabă.

Habitatul 8310 Grote neexploatate turistic
Monitorizarea habitatului 8310 s-a derulat în trimestrul al patrulea în arealul Pietrei Mari a Cloșanilor (comuna Padeș), Cracul Ineleț (Valea Iuta) și Vârful Arjana (Valea Pecinișca). În aceste două areale au fost incluse mai multe cavități reprezentative pentru carstul din Parcul Național Domogled-Valea Cernei. Au fost selectate următoarele cavități:
1. Peștera Cloșani
2. Peștera Mare de la Șălitrari
3. Peștera Hoților de la Băile Herculane/Peștera Haiducilor
4. Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca
5. Peștera Hoților de la Băile Herculane/Peștera Haiducilor – neclasificată;

Rezultatele activității de monitorizare
Monitorizarea a fost efectuată în stații fixe şi prin observații de ansamblu. Datele topoclimatice au fost parțial înregistrate prin intermediul instrumentelor de stocare tip datalogger, elementele morfo-hidrografice şi ameninţările au fost stabilite prin observaţiile periodice stabilite în planul de monitorizare.
A fost monitorizat riscul şi ameninţarea directă sau indirectă asupra stării de conservare a peşterii, respectiv asupra integrităţii sale spaţiale, rezervelor subterane şi, în special, asupra biodiversităţii.
Aprecierea riscului şi a gradului de ameninţare se face atât prin constatare directă, cât şi prin previzionarea acestora.
Caracteristicile mediului fizic – topoclimatul subteran (temperatura aerului, umiditatea relativă, ventilaţia) şi implicaţiile acestuia asupra golului subteran
Pentru fiecare cavitate au fost alese între 4 și 7 stații de monitorizare, din care una exterioară pentru a stabili valoarea de referință a mediului exterior. Așadar, au fost înregistrați parametrii topoclimatului subteran (temperatura aerului, umiditatea relativă, ventilaţia), concentrația de CO2, morfohidrografia cavităţilor subterane (configuraţia spaţiilor monitorizate, caracteristicile umpluturii speleice şi regimul hidrologic al galeriilor), prezența speciilor de chiroptere și factorii de risc şi ameninţările (categoriile de risc şi gradul de ameninţare asupra stării de conservare a peşterilor).
Stațiile de monitorizare au fost selectate în următoarele locații din interiorul cavităților:

Peștera Cloșani:
• Stația exterioară a fost aleasă în proximitatea intrării în zona platformei releului de transmisiune;
• Stația intrare a fost stabilită în secțiunea intrării în apropierea porții;
• Stația Galeria Laboratoare a fost aleasă în finalul acesteia pentru a stabili caracteristicile topoclimatului subteran în profunzimea galeriei;
• Stația Galeria cu Cristale a fost stabilită în zona mediană a galeriei în apropierea gururilor cu cristale, în zona de stabilitate maximă a topoclimatului subteran.
Peștera Mare de la Șălitrari
• Stația exterioară – a fost localizată în proximitatea intrării (la circa 15 m) pe o poliță structurală, puțin lateral nord față de intrarea în peșteră;
• Stația intrare – a fost stabilită în secțiunea intrării, în apropiere de sectorul de îngustare;
• Stația 1 – situată pe Galeria Principală a fost aleasă în apropierea depozitelor sedimentare existente în planșeu (cu aflorimente) și în apropierea urmelor de exploatare a acestora (în special a salpestrului), în acest sector se resimte o uscăciune a pereților (Galeria Nitraților);
• Stația 2 – amplasată tot pe Galeria Principală în apropierea unor blocuri de incaziune, loc în care topoclimatul prezintă o stabilitate a ventilației dar unde apar pereții umezi și picurare din boltă;
• Stația 3 – a fost stabilită în apropierea unui gur care de cele mai multe ori prezintă apă și totodată în apropierea bifurcației galeriilor;
• Stația 4 – a fost stabilită pe Galeria Speotimiș în zona gururilor cu apă și cristale, într-o zonă în care se remarcă o stabiltate ridicată a topoclimatului subteran;
• Stația 5 – a fost stabilită în apropierea sectorului final a Galeriei Focul Viu, unde stabilitatea topoclimatică subterană este maximă și unde se remarcă o varietate și o complexitate mare a formațiunilor de precipitare carstică.
Peștera Hoților (Peștera Haiducilor)
• Stația exterioară – a fost localizată în apropierea potecii care duce spre intrarea în peșteră, înainte de ultima porțiune abruptă a scărilor din beton;
• Stația intrare – a fost stabilită în secțiunea intrării dincolo de poarta metalică;
• Stația 1 – situată în Galeria de legătură, la jumătatea acesteia, pentru a stabili caracteristicile topoclimatice influențate de cele trei intrări: 1 (cu scară), 2 (intrarea strâmtă) si 3 (intrarea suspendată);
• Stația 2 – a fost amplasată în Sala cu Săpături, dincolo de săpătura cea mai impozantă a peșterii;
• Stația 3 – a fost amplasată în Galeria cu Gururi, la cca. 4 metri de capătul acesteia, în zona de stabilitate a topoclimatului subteran;
Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca
• Stația exterioară – a fost amplasată în proximitatea intrării, la nivelul muchiei nivelului de excavare antropică (de la nivelul intrării în peșteră), influențat și de stratificatia generală a depozitului calcaros;
• Stația intrare – a fost stabilită în secțiunea intrării (denumită Intrare 2; peștera având 4 intrări), în locul în care peștera debutează ascendent;
• Stația 1 – situată imediat după unirea galeriilor, un sector cvaziorizontal cu un substrat de guano, de unde panta peșterii devine din nou ascendentă;
• Stația 2 – a fost amplasată în zona mediană a galeriei a sectorului superior al galeriei înclinate, unde se regăsește un topoclimat perturbat și totodată domină o umiditate a pereților accentuată;
Stația 3 – a fost amplasată în apropiere de intrarea în Galeria Inferioară

• B.4.3-Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de plante de interes comunitar din arealul PNDVC (ROSCI0069
Speciile de plante monitorizate au fost:
1. Campanula serrata
Rezultatele activității de monitorizare :
Perioadele de monitorizarea au fost septembrie – noiembrie 2022 si aprilie – octombrie 2023
Locațiile unde s-au facut monitorizarile V. Olanul, V. Dobrii, Mt Olanu, Tomeasa, Godeanu, Oslea Romaneasca , varful Biliana , Bulzu , Paltina Girdomanul . In timpul deplasarilor in teren din 2022 si 2023 au fost realizate transecte prestabilite atingandu-se majoritatea suprafetelor de habitate favorabile specie vizate si s-au notat parametrii vegetatieiin majoritatea zonelor cu precadere in zonele cu valoare conservative ridicata.
Presiunile si amenintarile identificate in teren sunt pasunatul intensive , poteci trase pentru ciclism , conducerea obișnuita a vehiculelor motorizate, inlocuirea si deteriorarea habitatului .
2. Cypripedium calceolus
Rezultatele activității de monitorizare :
Specia nu a fost constatată în perimetrul cercetat desi sursele din literature de specialitate mentioneaza existenta acesteia in extenso și in zona Văii Cernei.
In cercetarile effectuate in anii 2022 si 2023 au fost vizate habitatele ce corespund necesitatilor bio- ecologice ale specie , respective paduri si tufarisurri umbroase, margini de pădure din habitatele favorabile 91 V0 Paduri dacice de fag Symphyto- Fagion , 9130 Paduri moldave de fag Asperulo- Fagetum, 9150 Paduri medio europene de fag din Cephalanthero- Fagion, 9180 * Păduri de panta , grohotiș sau ravene cu Tilio- Acerion, 9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana. Au fost cercetate urmatoarele zone : Băile Herculane, Mt Domogled, Valea Cernei, paduri si raristi de padure din zona Ciucevelor Cernei Mare si Neagra , Piatra Mare si Piatra Mica a Closanilor.

3. Himantoglossum caprinum:
Perioada de colectare a datelor din teren a fost octombrie – noiembrie 2022 si mai- septembrie 2023 pe Mt Domogled. Au fost inspectate segmente de areal / habitat al specie insa aceasta specie nu a fost identificata in teren.

• B.4.4-Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din arealul PNDVC (ROSPA0035 zona de suprapunere cu PNDVC)
Speciile monitorizate :
Anthus spinoletta
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 7641- 12 466 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 9049 ha.
Anthus trivialis
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 3729-8360 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 15 435 ha.
Aquila chysaetos
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 3-6 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 61 670 ha habitat specific de hranire.
Bonasa bonasia
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 150-300 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 32 392,87 ha
Bubo bubo
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 0- 4 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 812 ha specifice pentru cuibarire.
Caprimulgus europeaus
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 500- 100 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 18355 ,04 ha specifice pentru cuibarire.
Circaetus gallicus
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 7-11 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 15 435 ha pentru hranire / 44475 ha cuibarire .
Cuculus canorus
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 857-2396 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 51 314 ha.
Dendrocopos leucotos
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 175-225 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 47 750 ha.
Dendrocopos major
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 250-300 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 47 963 ha.
Dendrocopos medius
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 40-60 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 47 770 ha
Dendrocopos syriacus
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 5-12 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 1 152,70 ha
Dryocopus martius
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 180-210 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 48 170 ha
Emberiza hortulana
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 0-3 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 552 ha
Falco peregrinus
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 2-4 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 12 0000-15 000 ha.
Ficedula albicollis
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 36 155 -50 446 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 44 076 ha
Ficedula parva
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 1869 -5140 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 44 076 ha
Lanius collurio
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 30- 100 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 2 726 ha
Lullula arborea
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 26 -165 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 15 435 ha
Pernis apivorus
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 44-52 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 15 435 ha hranire /44 475 ha cuibarire.
Picus canus
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 160-200 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 47 750 ha.
Strix uralensis
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 100-150 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 52 041 ha.
Sylvia nisoria
Conform analizelor statistice bazate pe datele colectate se constată că efetivul fâsei de munte în perimetrul ariei protejate specială avifaunistica ROSPA0035 Domogled Valea Cernei si a Parcului National Domogled Valea Cernei este de 0-2 perechi cuibaritoare. Suprafata habitatelor specifice este de 2 726 ha.

• B.4.5-Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de amfibieni şi reptile de interes comunitar din arealul PNDVC (ROSCI0069

Speciile de amfibieni si reptile monitorizate au fost:
Bombina variegata
Rezultatele activității de monitorizare
Cercetarea de monitorizare a starii de conservare a speciei Bombina variegata a fost realizata in perioada ianuarie- octombrie 2023 . Specia este larg raspandita in situl ROSAC0069 / PNDVC fiind identificata in habitatul caracteristic pentru perioada activa reprezentat de acumulari de apa statatoare de diferite dimensiuni , temporare precum balti, baltoace, șanțuri puțuri cu adâncime mică și apa cu temperatura ridicata . Acestea sunt situate in lungul DN 66 A de la intrarea acestuia in aria protejata in zona pasului Cerna Jiu si pana la intersectia lui cu DN 67 D. De asemenea, în partea de nord-est a ariei protejate, specia este prezentă pe Văile Măneasa și Scurtu în Cheile Cernișoarei, apoi în zona lacului de acumulare Cerna (Iovanu) și pe văile afluente, respectiv pârâul Cărbunelui și Iovanu, iar aval de lacul de acumulare, specia a fost identificată pe văile Balmoș, Naiba, Olanu și Craiova, toate pe partea dreaptă a râului Cerna. Pe partea stângă, a râului Cerna, specia a fost identificată pe văile Motru Sec și pe afluenții acestuia, pârâurile Pietrii, Ogașul Bolovanului, Capra și Ogașul Fântânii. În trei zone umede temporare specia a fost identificată și pe traseul DN 77D între intersecția acestuia cu DN66A și localitatea Băile Herculane. La nord de lacul de acumulare Herculane specia a fost identificată în zona localității Dobraia, iar la sud de lacul de acumulare, pe Valea Roșeț, Șaua Padina, Poiana Șiubei, Fântâna Arjanei și Creasta Cocoșului. Într-un singur habitat specia a fost identificat și la limita de est a rezervației naturale Iardaștița pe Ogașul Mătiș.

Presiunea G05.11 se manifestă asupra speciei cu intensitate medie pentru că habitatele acvatice temporare în care se reproduc specii de amfibieni, mai ales Bombina variegata, sunt situate fie pe drumurile forestiere, fie în șanțurile de la marginea lor. Deși traficul auto nu este intens probabilitatea ca indivizi ai speciei să fie călcați de autovehicule sau de utilajele forestiere este mare, mai ales în perioadele cu ploi abundente. Presiunea H01.05 se manifestă asupra speciei cu intensitate scăzută pentru că afectează toate corpurile de apă de suprafață aflate în proximitatea de exploatare forestieră și a drumurilor DN67D, DN66A. Implică degradarea ecosistemelor naturale și a zonelor umede temporare și/sau permanente prin contaminanții (pesticide, îngrășăminte, uleiuri tehnice, combustibili, resturi vegetale, deșeuri etc) ce se scurg de pe suprafețele cu activități forestiere. Presiunea K01.03 se manifestă asupra speciei cu intensitate ridicată pentru că reducerea precipitațiilor are ca efect scăderea volumului corpurilor de apă temporare sau permanente, până la secarea completă uneori, care duce la anularea succesului reproductiv al speciilor de amfibieni de interes comunitar. Se manifestă în habitatele acvatice tempiorare la nivelul întregii arii protejate, dar cu intensitate diferită de la un an la altul. Amenințarea J02.01.03 se poate manifesta asupra speciei cu intensitate scăzută pentru că majoritatea habitatelor acvatice folosite de amfibieni sunt situate pe drumuri sau la marginea acestora. Reabilitarea eventuală a acestora va duce la reducerea suprafeței de habitat disponibilă pentru amfibieni și la fragmentarea acestuia Amenințarea M01.02 se poate manifesta asupra speciei cu intensitate ridicată pentru că în toate zonele umede din aria protejată, nivelul apei este direct condiționat de cantitatea de precipitații. Corelată cu creșterea temperaturilor, care induce rată crescută de evapotranspirație, seceta prelungită, conduce la secarea potențial completă a zonelor umede temporare, la reducerea drastică a nivelului celor permanente și la reducerea până la anulare a succesului reproductiv al amfibienilor Per ansamblu însă, la momentul prezent intensitatea cumulată a acestor forme de impact va avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei.

Testudo hermanni
Rezultatele activității de monitorizare
Cercetarea de monitorizare a stării de conservare a speciei Testudo hermanni, a fost realizată în perioada ianuarie – octombrie 2023. Faza de colectare a datelor din teren s-a realizat în perioada martie – iulie 2023 după cum urmează: zilele de 12, 14, 15 și 16 martie, zilele de 8, 9 21, 22 și 23 aprilie, zilele de 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30 și 31 mai, zilele de 1, 2 și 6 iunie și zilele de 7, 23 și 24 iulie. De asemenea în această perioadă datele colectate au fost stocate și ulterior, în perioada august – octombrie au fost analizate.
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații la zi asupra distribuției și mărimii populației speciei, asupra formelor de impact și a intensității cu care acestea acționează asupra speciei și a făcut posibilă evaluarea stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, este cunoscută mărimea populației, sturctura populației pe clase de vârstă și sex. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și formele de impact și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza coroborată a acestora a permis și evaluarea stării de conservare a speciei. În urma derulării activității de monitorizare a speciei în anul 2023, specia a fost identificată în unul din cele două careuri primare (cel din teritoriul rezervației naturale Iardaștița), alese pentru monitorizare în baza rezultatelor studiilor folosite pentru realizarea primei variante a planului de management. Pe lângă identificarea speciei în acest careu primar, ea a fost identificată și în cele 4 careuri secundare, tiparul general de distribuție arată că zonele favorabile pentru specie sunt continui din rezervația naturală Iardaștița, spre nord-est până în rezervația naturală Belareca. Mai exact, rezultatele obținute în teren în perioada de studiu, în anul 2023, arată că specia Testudo hermanni este răspândită numai în partea de sud-vest a ROSAC0069/PN DVC, în 30 locații, reprezentate mai ales de terenuri deschise, respectiv pajiști/fânațe și în mai mică măsură de păduri și tufărișuri. Situația în sine se datorează pe de o parte faptului că detectabilitatea speciei este mult mai mare în terenuri deschise iar pe de altă parte, se datorează faptului că accesul, mai ales în ecosistemul forestier al rezervației naturale Iardaștița este foarte anevoios datorită atât energiei de relief cu o diferență de nivel de circa 650m cât și faptului că pădurea este luxuriantă, cu liane, strat arbustiv dens și mărginită de turărișuri dense. Zonele în care țestoasa bănățeană a fost identificată în teren sunt situate în arealul altitudinal cuprins între 122m în zona Valea Mare din rezervația Belareca, și 526 m la limita de sud a rezervației naturale Iardaștița, specia fiind identificată la limita rezervației naturale Belareca, pe Valea Mare, apoi la nord de localitate Băile Herculane pe platoul Coronini dar și în nord-estul localității, în zona Băilor Imperiale Austrice Neptun și în, sau la limita rezervației naturale Iardaștița. Aici specia a fost identificată pe Iazul Mare, platoul din vestul Gării Băile Herculane, pe pârâul Mătiș și Ogașul Mătiș dar mai ales la limita din partea de sud a rezervației Iardaștița, în care specia a fost identificată fie la limita ariei protejate fie în afara limitelor la mică distanță.

Presiunea A03.01 se manifestă asupra speciei cu intensitate până la medie pentru că se practică în zona de limită din partea de sud-vest a ariei protejate, în habitate care sunt utilizate de țestoasa bănățeană, inclusiv cu mijloace motorizate, în acest caz având ca efect mortalitate directă asupra indivizilor speciei. Intensitatea medie a acestei presiuni se manifestă totuși punctiform doar la limita rezervației naturale Iardaștița

Amenințarea A10.01 este posibil a se manifesta asupra speciei cu intensitate până la medie pentru că este posibil a se realiza în zona de limită din partea de sud-vest a ariei protejate. Tufărișurile din această zonă sunt folosite ca adăpost de țestoasa bănățeană mai ales în timpul perioadelor caniculare. Îndepărtarea acestor structuri are ca efect reducerea calității habitatului speciei. Amenințarea F03.02.01 este posibil a se manifesta potențial asupra speciei cu intensitate până la medie pentru că în activitățile ilegale de colectare de specii din natură sunt vizate mai ales specii carismatice și/sau rare, între care și țestoasa bănățeană cu scopul de a fi ținuți în captivitate ca animale de companie.

Amenințarea F03.02.03 este posibil a se manifesta asupra speciei cu intensitate până la medie pentru că braconajul dar și uciderea prin diferite mijloace a indivizilor speciei, adesea accidentală, este o amenințare pentru specie.

Amenințarea J03.02 este posibil a se manifesta asupra speciei cu intensitate până la medie pentru că datorită existenței drumului E70 și a căii ferate, habitatul specdiei din teritoriul rezervației naturale Iardaștița și habitatul speciei din teritoriul rezervației Belareca sunt complet separate. Limitele acestora sunt sinuoase ceea ce duce la creșterea efectului de ecoton. Cositul mecanizat, pășunatul, îndepărtarea lăstărișurilor și a tufărișurilor, extinderea zonelor de locuire la limita ariei protejate vor accentua reducerea conectivității habitatelor, ocupate de țestoasa bănățeană Per ansamblu însă, la momentul prezent intensitatea cumulată a acestor forme de impact va avea un efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe termen lung a speciei

• B.4.6-Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de nevertebrate de interes comunitar din arealul PNDVC (ROSCI0069
Speciile de nevertebrate monitorizate au fost:

Chilostoma banaticum
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe.

De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei.
În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 11 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu umiditate ridicată și vegetație ierboasă umedă consistentă, date fiind preferințele speciei pentru uniditate ridicată.

În cele 11 locații de monitorizare au fost identificați 42 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone deschise de la marginea pădurii, în lungul văilor, unde se dezvoltă vegetație ierboasă consistentă și unde sunt prezente petece de vegetație pe zone de stâncărie, permitând păstrarea umidității în cantități consistente pe tot timpul anului.

Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind mai larg răspândită în partea nordică a sitului, unde umiditatea la nivelul solului este mai ridicată, partea sudică fiind ocupată de specie doar în Cheile Pecinișcăi, unde există o populație stabilă, în niciuna dintre situații nefiind vorba de o populație de dimensiuni mari, ci mai degrabă populații reduse și cu dispersie spațială mare

Presiunea E03.01 este localizată în principal zonele frecventate de turiști, precum și în arealele ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat), unde, deși nu există depozite mari ilegale de deșeuri, sunt prezente sporadic mai ales deșeuri din plastic în toate zonele ușor accesibile populației, situație care poate afecta habitatul speciei și reducerea acestuia, situație problematică mai ales în condițiile existenței unei populații puternic dispersate.

Presiunea G01.04 este localizată în lungul traseelor turistice, precum și în arealele ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat), unde deplasarea turiștilor în interiorul parcului are efect disturbator local asupra populațiilor speciei, prin deranjarea locală a habitatului sau chiar prin uciderea accidentală a indivizilor speciei.

Buprestis splendens
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei, fără a putea oferi informații referitoare la mărimea populației speciei în cadrul sitului,. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. Mărimea populației în sit, precum și structura populației pe clase de vârstă și sexe nu au putut fi evaluate ca urmare a activităților desfășurate.
In urma activităților de teren efectuate, specia nu a fost identificată, fiind identificate doar areale cu orificii de emergență, utilizabile doar pentru o evaluare calitativă a prezenței speciei, și nu pentru evaluări mai complexe, cum ar fi cele legate de dimensiunea populației sau structura acesteia. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone înalte din Platoul Domogled unde există păduri de pin negru de Banat cu exemplare aflate în stare avansată de dgradare, unde larvele speciei se pot dezvolta. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind răspândită izolat în câteva areale din Platoul Domogled cu păduri compacte de pin negru de Banat.

Callimorpha quadripunctaria
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 9 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone de margine de drum, văi înguste și zone de pădure deschisă, cu densitate scăzută a arbotilor, unde sunt prezente plantele gazdă (Eupatorium cannabinum, Mentha longifolia și Telekia speciosa).
În cele 9 locații de monitorizare au fost identificați 73 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), observându-se o tendință de agregare a indivizilor în zonele cu prezență consistentă a plantelor gazdă, tipică pentru specie și bine documentatp. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone deschise de la marginea pădurii, în lungul văilor, și în lungul drumurilor, unde plantele gazdă găsesc condiții favorabile. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție relativ localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind prezentă doar în partea sudică a sitului, unde plantele gazdă găsesc condiții favorabile pentru stabilirea unor populații consistente.
Presiunea E03.01 este localizată în principal zonele frecventate de turiști, precum și în arealele ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat), unde, deși nu există depozite mari ilegale de deșeuri, sunt prezente sporadic mai ales deșeuri din plastic în toate zonele ușor accesibile populației, situație care poate afecta habitatul speciei și reducerea acestuia, situație problematică mai ales în condițiile existenței unei dependențe ridicate între specie și plantele gazdă. Amenințarea E01.02 este localizată în proximitatea arealelor ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat) și în zonele cu potențial de dezvoltare a facilităților turistice (zona Cheile Țâșnei, zona Pecinișca), unde potențiala construcție a unui număr mare de facilități turistice pe areale restrânse poate avea un efect nefavorabil asupra habitatului speciei.

Carabus variolosus
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a habitatelor acvatice, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei și afluenții acesteia din sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 18 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu umiditate ridicată și vegetație ierboasă umedă consistentă, date fiind preferințele speciei pentru uniditate ridicată. În cele 18 locații de monitorizare au fost identificați 56 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone cu vegetație ierboasă consistentă pe marginea pâraielor și râurilor, precum și unde sunt prezente petece de vegetație pe zone de stâncărie, permitând păstrarea umidității în cantități consistente pe tot timpul anului. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia este relativ larg răspândită pe teritoriul sitului, cu precădere în partea nordică a sitului, unde umiditatea la nivelul solului este mai ridicată, partea sudică fiind ocupată de specie doar în Cheile Pecinișcăi și Cheile Țășnei, unde există o populații stabilă, în niciuna dintre situații nefiind vorba de o populație de dimensiuni mari, ci mai degrabă populații reduse și cu dispersie spațială mare. În urma acțiunilor desfășurate au fost identificate următoarele categorii de impacturi asupra speciei:
Presiunea E03.01 este localizată în principal zonele frecventate de turiști, precum și în arealele ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat), unde, deși nu există depozite mari ilegale de deșeuri, sunt prezente sporadic mai ales deșeuri din plastic în toate zonele ușor accesibile populației, situație care poate afecta habitatul speciei și reducerea acestuia, situație problematică mai ales în condițiile existenței unei populații puternic dispersate. Presiunea G01.04 este localizată în lungul traseelor turistice, precum și în arealele ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat), unde deplasarea turiștilor în interiorul parcului are efect disturbator local asupra populațiilor speciei, prin deranjarea locală a habitatului sau chiar prin uciderea accidentală a indivizilor speciei. Amenințarea E01.02 este localizată în proximitatea arealelor ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat) și în zonele cu potențial de dezvoltare a facilităților turistice (zona Cheile Țâșnei, zona Pecinișca), unde potențiala construcție a unui număr mare de facilități turistice pe areale restrânse poate avea un efect nefavorabil asupra habitatului speciei. În total, la momentul prezent intensitatea cumulată a acestor forme de impact va avea un impact scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând viabilitatea pe termen lung a speciei.

Ceramabyx cerdo
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a speciilor de cvercinee, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (zonele de păduri de cvercinee din partea sudică a PNDVC), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în mod frecvent și repetat în 11 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu densitate mare a speciilor de cvercinee și cu densitate mare a arborilor bătrâni. În cele 5 locații de monitorizare au fost identificați 28 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone de pădure de stejar cu vârste mari, unde arborii bătrâni și scorburoși sunt prezenți în mod normal și unde există cantități consistente de lemn mort în pădure. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind prezentă în principal în pădurile din preajma localității Băile Herculane, unde au fost realizate majoritatea semnalărilor, și în preajma Cascadei Vânturătoarea, în niciuna dintre situații nefiind vorba de o populație de dimensiuni mari, ci mai degrabă populații reduse și cu dispersie spațială mare, tipice pentru specie. Zona nordică a sitului nu prezintă habitat favorabil. În urma acțiunilor desfășurate nu au fost identificate impacturi asupra speciei.

Cordulegaster heros
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele din lungul văilor de pâraie, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei și afluenții acesteia din sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 24 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone din lungul văilor de pâraie, date fiind preferințele speciei pentru umiditate ridicată. În cele 24 locații de monitorizare au fost identificați 44 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone din lungul văilor pâraielor de dimensiune mică, afluenți ai Cernei, unde se dezvoltă vegetație hidro- și higrofilă consistentă, oferind habitate favorabile pentru larvele speciei. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia este relativ larg răspândită pe teritoriul sitului, dar se observă concentrații populaționale ridicate în arealul din preajma localității Cerna Sat, unde văile afluente ale Cernei oferă condiții extrem de favorabile pentru dezvoltarea populațiilor speciei. În densități mai scăzute, specia este prezentă în zonele cu habitat favorabil din întreg situl, de la extremitatea sudică până la cea nordică. În urma acțiunilor desfășurate au fost identificate următoarele categorii de impacturi asupra speciei:
Amenințarea E01.02 este localizată în proximitatea arealelor ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat) și în zonele cu potențial de dezvoltare a facilităților turistice (zona Cheile Țâșnei, zona Pecinișca), unde potențiala construcție a unui număr mare de facilități turistice pe areale restrânse poate avea un efect nefavorabil asupra habitatului speciei.

Cucujus cinnaberinus
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele ocupate de păduri de foioase cu lemn mort din abundență, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (zonele de păduri de foiase din jumătatea sudică a PNDVC), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 9 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu păduri de foiase cu cantități ridicate de lemn mort în pădure. În cele 9 locații de monitorizare au fost identificați 89 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), existând o tendință evidentă de agregare a indivizilor, tipică pentru o specie care colonizează arbori morți, aflați în stare de putrefacție. Rezultatele nu arată o preferință a speciei pentru un anumit tip de habitat, ci doar prezența ei în zonele unde la momentul monitorizării se aflau cantități mari de lemn mort pe sol. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia este relativ larg răspândită pe teritoriul sitului, preferând arealele cu pantă mai scăzută din apropierea văii Cernei, în niciuna dintre situații nefiind vorba de o populație de dimensiuni mari, ci mai degrabă populații relativ reduse, concntrate în zone cu lemn mort în cantități mari. În urma acțiunilor desfășurate nu au fost identificate impacturi asupra speciei.

Gortyna borelii lunata
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a plantei gazdă, Peucedanum sp., prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Platoul Domogled), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a oferit informații reduse referitoare la prezența, dimensiunea populației, structura acesteia sau starea ei de conservare La momentul actual este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, dar analiza informațiilor respective nu a permis evaluarea stării de conservare a speciei, care este necunoscută la momentul finalizării activităților de teren. În urma activităților de teren efectuate, specia nu a fost identificată în locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu prezență a plantei gazdă, Peucedanum sp., deși aceasta este prezentă în densități ridicate și pe suprafețe însemnate și în Platoul Domogled, și la limita vestică a sitului, în apropierea Vf. Biliana. Nu au fost identificate categorii de impact antropic semnificativ asupra populațiilor speciei.

Euphydryas maturna
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a frasinului, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 2 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu umiditate ridicată și vegetație ierboasă umedă consistentă, date fiind preferințele speciei pentru uniditate ridicată. În cele 2 locații de monitorizare au fost identificați 3 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Datorită numărului mic de semnalări, rezultatele nu arată o preferință a speciei pentru un anumit tip de habitat, dar zona prezintă elemente ale habitatului tipic al speciei, păduri de foioase cu consistențe ridicate ale frasinului. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție puternic localizată, fiind restrânsă la zona Cheilor Pecinișcăi, unde există singura populație stabilă din sit.

Leptidea morsei
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență fâneţe, pajişti, tufărişuri, liziere și luminişuri de pădure, din zona colinară şi submontană, bogate în specii de Lathyrus (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 2 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu fâneţe, pajişti, tufărişuri, liziere și luminişuri de pădure, bogate în specii de Lathyrus. În cele 2 locații de monitorizare au fost identificați 5 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone deschise de la marginea pădurii, unde sunt prezente mici pajiști cu agregări de specii de Latyrus la limita pădurii. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție puternic localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind identificată în extremitatea nordică a sitului și în arealul Dobraia – Cracu Mare. În niciuna dintre situații nu este vorba de o populație de dimensiuni mari, ci mai degrabă populații reduse și cu dispersie spațială mare.

Lucanus cervus
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a pădurilor de cvercinee, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (jumătate sudică a PNDVC, aval de Cerna Sat), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 59 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu umiditate ridicată și vegetație ierboasă umedă consistentă, date fiind preferințele speciei pentru uniditate ridicată. În cele 59 locații de monitorizare au fost identificați 286 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neputându-se vorbi de o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă de un specific local al populațiilor, cu zone unde indivizi solitari sunt răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate și cu zone unde populațiile sunt puternic agregate pe suprafețe reduse. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone deschise de la marginea pădurii, în zone cu predominanță a cvercineelor, dar nu restrânse la acestea. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia este larg răspândită pe teritoriul sitului, dar concentrațiile mai consistente de populații sunt localizate în jumătatea sudică a sitului, jumătatea nordică având populații doar în pădurile din preajma Cerna Sat și ocazional în Valea Cernei.

Lycaena dispar
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele de pajiște cu specii de măcriș, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.

Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 6 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu umiditate ridicată și vegetație ierboasă umedă consistentă, date fiind preferințele speciei pentru uniditate ridicată. În cele 6 locații de monitorizare au fost identificați 15 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone de pajiște umedă cu vegetație ierboasă abudentă și cu indivizi de Rumex sp. prezenți în zonă. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție puternic localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind prezentă doar în zonele de pajiște din valea Cernei la Cerna Sat și în zona Ciucevele Cernei, unde există populații stabilă, în niciuna dintre situații nefiind vorba de o populație de dimensiuni mari, ci mai degrabă populații reduse și cu dispersie spațială mare.

Morimus funereus
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele ocupate de păduri de foioase, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 69 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu umiditate ridicată și vegetație ierboasă umedă consistentă, date fiind preferințele speciei pentru uniditate ridicată. În cele 69 locații de monitorizare au fost identificați 338 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone mai deschise din interiorul pădurilor, inclusiv cărări sau drumuri forestiere. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia este larg răspândită pe teritoriul sitului, dar concentrațiile populaționale mai mari sunt în treimea sudică a sitului, unde compoziția pădurii este diferită, cu prezență sau predominanță a speciilor de cvercinee și esențe moi. În niciuna dintre situații nu se poate vorbi de o populație de dimensiuni mari, ci mai degrabă populații reduse și cu dispersie spațială mare, situație tipică pentru specie din ceea ce se cunoaște despre ecologia specie.

Nymphalis vaualbum
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență luminișurilor de pădure și zonelor de drum forestier cu umezeală ridicată, cunoscute ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a oferit informații reduse referitoare la prezența, dimensiunea populației, structura acesteia sau starea ei de conservare La momentul actual este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, dar analiza informațiilor respective nu a permis evaluarea stării de conservare a speciei, care este necunoscută la momentul finalizării activităților de teren. În urma activităților de teren efectuate, specia nu a fost identificată în locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone de lizeră și drumuri forestiere în zone de păduri de foioase cu umiditate ridicată, prezente în mod frecvent și pe suprafețe mari în cadrul sitului.

Ophiogomphus cecilia
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a habitatelor acvatice cu substrat nisipos, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a oferit informații reduse referitoare la prezența, dimensiunea populației, structura acesteia sau starea ei de conservare La momentul actual este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, dar analiza informațiilor respective nu a permis evaluarea stării de conservare a speciei, care este necunoscută la momentul finalizării activităților de teren. În urma activităților de teren efectuate, specia nu a fost identificată în locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente suprafețe reduse de habitate favorabile speciei, respectiv zone cu de albie minoră cu substrat nisipos și vegetație acvatică abudentă, întâlnite în Valea Cernei la Cerna Sat. Nu au fost identificate categorii de impact antropic semnificativ asupra populațiilor speciei.

Osmoderma eremita
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a pădurilor de foioase cu arbori bătrâni și scorburoși, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 8 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu umiditate ridicată și vegetație ierboasă umedă consistentă, date fiind preferințele speciei pentru uniditate ridicată. În cele 8 locații de monitorizare au fost identificați 11 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mari unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone de pădure cu stejari sau mai rar fagi bătrâni, scorburoși, cu scorburi în care se adună cantități mari de detritus organic. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind mai larg răspândită în partea sudică a sitului, respectiv Masivul Domogled, arealul Prisacina – Dobraia – Cracu Mare și Cheile Țeșnei.
În urma acțiunilor desfășurate nu au fost identificate categorii de impacturi asupra speciei.

Oxyporus mannerheimii
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a ciupercilor din genurile Boletus, Leccinum, Pleurotus, Hypholoma, cunoscute ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a oferit informații reduse referitoare la prezența, dimensiunea populației, structura acesteia sau starea ei de conservare La momentul actual este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, dar analiza informațiilor respective nu a permis evaluarea stării de conservare a speciei, care este necunoscută la momentul finalizării activităților de teren. În urma activităților de teren efectuate, specia nu a fost identificată în locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu prezență a ciupercilor din genurile Boletus, Leccinum, Pleurotus, Hypholoma, frecvent întâlnite în cadrul sitului.
Nu au fost identificate categorii de impact antropic semnificativ asupra populațiilor speciei.
Paracaloptenus caloptenoides
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele de lizieră a pădurilor și poieni cu vegetație sub formă de petece și substrat vizibil, cunoscute ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului
Rezultatele activității de monitorizare.
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 2 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone zonele de lizieră a pădurilor și poieni cu vegetație sub formă de petece și substrat vizibil. În cele 2 locații de monitorizare au fost identificați 11 indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), existând o tendință de agregare a indivizilor, tipică speciilor de ortoptere

Pholidoptera transsylvanica
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu pajiști mezofile şi higro-mezofile, cu arbuști, poieni şi liziere de păduri, cunoscute ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare

Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 34 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone de paijște cu vegetație ierboasă umedă consistentă. În cele 34 locații de monitorizare au fost identificați 512 indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), existând o tendință evidentă de agregare a indivizilor în zonele cu habitat favorabil, tipică speciilor de ortopetere. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone de pajiște cu vegetație înaltă și densă, situație corespunzătoare cu cerințele de habitat cunoscute ale speciei. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia este relativ larg răspândită pe teritoriul sitului unde există habitate favorabile, fiind întâlnită în zonele de pajiște din Masivul Domogled, zona Prisacina – Dobraia – Cracu Mare, arealul de la nord de Ciucevele Cernei și zonele de pajiște înaltă din dreptul localității Cerna Sat. Cele mai consistente populații se găsesc în mici ochiuri de pajiște din partea nordică a sitului, unde activitățile antropice reduse în zonele de pajiște favorizează dezvoltarea unor habitate tipice speciei. În urma acțiunilor desfășurate au fost identificate următoarele categorii de impacturi asupra speciei:
Presiunea E03.01 este localizată în principal zonele frecventate de turiști, precum și în arealele ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat), unde, deși nu există depozite mari ilegale de deșeuri, sunt prezente sporadic mai ales deșeuri din plastic în toate zonele ușor accesibile populației, situație care poate afecta habitatul speciei și reducerea acestuia, situație problematică mai ales în condițiile existenței unei populații puternic dispersate. Presiunea G01.04 este localizată în lungul traseelor turistice, precum și în arealele ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat), unde deplasarea turiștilor în interiorul parcului are efect disturbator local asupra populațiilor speciei, prin deranjarea locală a habitatului sau chiar prin uciderea accidentală a indivizilor speciei. Amenințarea E01.02 este localizată în proximitatea arealelor ocupate de localități în cadrul parcului (zonele Băile Herculane și Cerna Sat) și în zonele cu potențial de dezvoltare a facilităților turistice (zona Cheile Țâșnei, zona Pecinișca), unde potențiala construcție a unui număr mare de facilități turistice pe areale restrânse poate avea un efect nefavorabil asupra habitatului speciei. În total, la momentul prezent intensitatea cumulată a acestor forme de impact va avea un impact scăzut sau nesemnificativ asupra speciei, neafectând viabilitatea pe termen lung a speciei.
Rhysodes sulcatus
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a pădurilor de foioase, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a oferit informații reduse referitoare la prezența, dimensiunea populației, structura acesteia sau starea ei de conservare La momentul actual este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, dar analiza informațiilor respective nu a permis evaluarea stării de conservare a speciei, care este necunoscută la momentul finalizării activităților de teren. În urma activităților de teren efectuate, specia nu a fost identificată în locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone de păduri de foioase cu cantități consistente de lemn mort, frecvent întâlnite în cadrul sitului. Nu au fost identificate categorii de impact antropic semnificativ asupra populațiilor speciei.

Rosalia alpina
Activitățile de teren și de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022 și în perioada martie-octombrie 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, în special în zonele cu prezență a pădurilor de fag, prezentate în planul de management anterior ca fiind preferate de specie (Valea Cernei, sectorul aval de Cerna Sat, Cheile Pecinișcăi, Cheile Țășnei), fiind în principal urmărite arealele în care prezența speciei a fost semnalată în planul de management în vigoare și în secundar areale identificate ca potențial favorabile pentru prezența speciei în urma campaniilor de teren preliminare pentru evaluarea habitatului.
Rezultatele activității de monitorizare
Studiul de monitorizare realizat asupra speciei a adus informații de dată recentă referitoare la distribuția speciei, mărimea populației speciei în cadrul sitului, asupra de impacturilor antopice și a intensității acestora asupra speciei și a oferit cadrul evaluării stării de conservare a speciei. Astfel, ca urmare a studiilor de monitorizare din teren este cunoscută distribuția prezentă a speciei, mărimea populației în sit, structura populației pe clase de vârstă și sexe. De asemenea este cunoscută suprafața și calitatea habitatelor speciei precum și categoriile de impact antropic, precum și intensitatea cu care acestea acționează, iar analiza informațiilor respective a permis evaluarea stării de conservare a speciei. În urma activităților de teren efectuate, specia a fost identificată în 41 locații de monitorizare stabilite în urma analizei bibliografice și a campaniilor de teren preliminare, locații unde sunt prezente habitate favorabile speciei, respectiv zone cu păduri cu prezența consistentă a exemplarelor de fag și cu arbori bătrâni și deperisați. În cele 41 locații de monitorizare au fost identificați 187 de indivizi aparținând speciei (a se vedea tabelul anexat pentru locațiile exacte), neexistând o tendință de agregare a indivizilor, ci mai degrabă indivizi solitari răspândiți la distanțe relativ mici unul de celălalt în zonele de favorabilitate. Rezultatele arată o preferință a speciei pentru zone de pădure de fag cu exemplare bătrâne, relativ izolate, expuse periodic la însorire. Din punct de vedere al distribuției, se poate spune că specia are o distribuție relativ localizată, nu este larg răspândită pe teritoriul sitului, fiind concentrată în trei mari areale: zona Băile Herculane, arealul Dobraia – Prisacina – Cracu Mare – Valea Nerei – Cheile Țeșnei și zona văilor afluente Cernei din dreptul localității Cerna Sat. În urma acțiunilor desfășurate nu au fost identificate categorii de impacturi asupra speciei.
Austropotamobius torrentium
Activitățile de birou au fost efectuate în perioada septembrie-noiembrie 2022, iar cele din teren în perioada iulie-august 2023, monitorizarea speciei fiind efectuată în zonele cu habitate potențiale favorabile pentru specia în cauză, respectiv habitate acvatice (pârâuri), în locațiile prezentate în planul de management anterior și în literatura de specialitate care confirmă prezența specie.

• B.4.7-Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de peşti de interes comunitar din arealul PNDVC (ROSCI0069)

Speciile de pești monitorizate au fost:
Aspius aspius
Pentru analiza comparativă a stării de referință pentru această specia au fost consultate atât Planul de management al sitului cât și datele publicate de Bănărescu (1964) și Nagy și colab. (2023). Conform datelor din Planul de management al sitului specia nu a fost identifică în timpul evaluărilor efectuate pentru întocmirea planului de management. Bănărescu (1964) menționează specia din râul Cerna, de la gara Băile Herculane în aval. Trebuie menționat faptul că această semnalare a speciei este din timpul când pe Cerna nu existau cele două baraje, astfel debitul râului era mult mai mare, factor ce corespunde mult mai bine cerințelor speciei. Nagy și colab. (2023) nu menționează specia din râul Cerna. În timpul evaluărilor s-a utilizat metoda pescuitului cu aparatul de electronarcoză, ca o metodologie adecvată pentru evaluarea speciei. S-a utilizat un aparat de electronarcoză cu curent continuu pulsator (Samus 725), astfel efectele negative asupra ihtiofaunei au fost cât se poate de reduse (Henry & Grizzle 2004). Pentru deplasarea în apă s-au folosit cizme de piept, iar pentru a colecta peştii şocaţi s-a folosit minciogul. Toţi peştii colectaţi au fost eliberaţi imediat după identificare. Colectarea datelor s-a efectuat întotdeauna de către minim 2 persoane. Prima persoană care se afla mai în amonte a şocat peştii cu aparatul de electronarcoză, iar persoana care se afla în aval i-a colectat cu ajutorul unui minciog. De multe ori cel care a şocat peştii avea posibilitatea să prindă primele exemplare şocate, iar cel care se afla mai jos a colectat exemplarele aduse de curentul apei. Peştii şocaţi au revenit în 0-3 minute (depinde de specie şi de distanţa la care se afla în momentul şocului), iar această perioadă a fost suficient de lungă pentru a îi scoate din apă şi pentru a îi număra, identifica etc. Colectarea probelor de ihtiofaună a fost standardizată, astfel probele luate din punctele de colectare asemănătoare pot fi comparate
Rezultatele activității de monitorizare
Specia Leuciscus aspius nu a fost identificată în interiorul sitului nici în cadrul monitorizărilor actuale, nici în cadrul evaluărilor efectuate pentru întocmirea planului de management actual și nici în cadrul evaluărilor anterioare efectuate pentru planul de management anterior. Trebuie menționat faptul că nici cele două publicații cuprinzătoare care s-au ocupat de ihtiofauna țării/regiunii (Bănărescu 1964, Nagy și colab. 2023) nu semnalează această specie din interiorul ariei protejate. Bănărescu (1964) menționează că specia Leuciscus aspius urcă din Dunăre până la nivelul localității Băile Herculane. Fiind o specie caracteristică râurilor de șes, aceasta poate urca în interiorul sitului ocazional din Dunăre, în special în perioada de boiște, fiind o specie ocazională, a cărei prezenţă nu este regulată şi stabilă. Apele din interiorul ariei protejate nu sunt habitate favorabile acestei specii, aceasta preferând habitatele acvatice din zonele de șes. Specia poate urca ocazional în partea inferioară a sitului, până la nivelul primei fragmentări aflate pe râul Cerna, la aproximativ 1 km de limita din aval a sitului (cu aproximativ 800 de m amonte de sediul Parcului) însă nu are o populație stabilă în interiorul acestuia. Din motivele enumerate mai sus, se propune eliminarea acestei specii din fișa sitului.

Barbus meridionalis
Perioada în care a fost efectuată cercetarea:
• faza de teren: 09/2022-10/2022, 04/2023-07/2023
• faza de birou: 11/2022-12/2022, 08/2023-10/2023
Colectarea datelor s-a efectuat întotdeauna de către minim 2 persoane. Prima persoană care se afla mai în amonte a şocat peştii cu aparatul de electronarcoză, iar persoana care se afla în aval le-a colectat cu ajutorul unui minciog. De multe ori cel care a şocat peştii avea posibilitatea să prindă primele exemplare şocate, iar cel care se afla mai jos a colectat. exemplarele aduse de curentul apei. Peştii şocaţi au revenit în 0-3 minute (depinde de specie şi de distanţa la care se afla în momentul şocului), iar această perioadă a fost suficient de lungă pentru a le scoate din apă şi pentru a le număra, identifica etc.
Colectarea probelor de ihtiofaună a fost standardizat, astfel probele luate din punctele de colectare asemănătoare pot fi comparate. De fiecare dată lungimea minimă a stației a fost de 150 m, cu excepția cazurilor când pe baza unor motive bine întemeiate s-a evaluat un sector mai scurt sau mai lung. Lungimea stațiilor s-a redus doar în cazuri excepționale. Toţi peştii capturaţi au fost eliberaţi într-o zonă cu apă lent curgătoare în apropierea malului.
Rezultatele activității de monitorizare
Specia a fost identificată în timpul monitorizărilor actuale în următoarele ape curgătoare: Cerna, Belareca, Craiova, Motru, Motrul Sec.
Majoritatea habitatelor din interiorul sitului prezintă caracteristici optime pentru conservarea acestei specii. Cu toate acestea, datorită celor trei fragmentări majore (barajul Prisaca, barajul valea lui Iovan și barajul Valea Mare) din interiorul, respectiv, din vecinătatea ariei protejate, cât și transformării habitatului lotic în habitat lenitic pe aceste sectoare, starea de conservare din punct de vedere al habitatului nu poate fi categorizată ca fiind una favorabilă. Cele mai importante presiuni asupra speciei sunt barajele mai sus amintite, pe lângă aceasta diferitele tipuri de fragmentări de mici dimensiuni, afectează și ele specia, cât și devierile de debit dintr-o vale în alta sau extragerile de debit au un efect negativ asupra speciei. Codurile aferente principalelor presiuni sunt: J02.06 captarea apelor de suprafață J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice.

Cottus gobio
Perioada în care a fost efectuată cercetarea:
• faza de teren: 09/2022-10/2022, 04/2023-07/2023
• faza de birou: 11/2022-12/2022, 08/2023-10/2023
Colectarea datelor s-aefectuat întotdeauna de către minim 2 persoane. Prima persoană care se afla mai în amonte a şocat peştii cu aparatul de electronarcoză, iar persoana care se afla în aval le-a colectat cu ajutorul unui minciog. De multe ori cel care a şocat peştii avea posibilitatea să prindă primele exemplare şocate, iar cel care se afla mai jos a colectat exemplarele aduse de curentul apei. Peştii şocaţi au revenit în 0-3 minute (depinde de specie şi de distanţa la care se afla în momentul şocului), iar această perioadă a fost suficient de lungă pentru a le scoate din apă şi pentru a le număra, identifica etc.
Colectarea probelor de ihtiofaună a fost standardizat, astfel probele luate din punctele de colectare asemănătoare pot fi comparate. De fiecare dată lungimea minimă a stației a fost de 150 m, cu excepția cazurilor când pe baza unor motive bine întemeiate s-a evaluat un sector mai scurt sau mai lung. Lungimea stațiilor s-a redus doar în cazuri excepționale. Toţi peştii capturaţi au fost eliberaţi într-o zonă cu apă lent curgătoare în apropierea malului.
Rezultatele activității de monitorizare
Specia a fost identificată în timpul monitorizărilor actuale în următoarele ape curgătoare: Cerna și Craiova.
Zglăvoaca este cea mai grav afectată specie de pești din interiorul ariei protejate. Cel mai probabil în trecut specia era prezentă în toate râurile din sit. În timpul monitorizărilor a fost identificată doar în râurile Cerna și Craiova. Extragerile/devierile de debit, fragmentările majore și minore sunt cele mai importante presiuni asupra speciei. Chiar dacă specia Cottus gobio nu este o specie tipic migratoare, care are nevoie de o mișcare longitudinală semnificativă pentru a-și depune icrele, pentru asigurarea fluxului materialului genetic între diferite populații, zglăvoaca are nevoie de o circulație liberă la nivelul habitatului. Având în vedere datele publicate de către (Utzinger și colab. 1998), specia Cottus gobio nu poate să treacă peste un obstacol mai înalt de 18-20 cm, iar studiile efectuate de către Knaepkens și colab. (2005) arată că cca. 30% dintr-o populație de Cottus gobio sunt acele exemplare care sunt mai mobile, care parcurg distante mai lungi (20-270 m) pentu a-și găsi habitate noi, pentru a recoloniza anumite porțiuni (de unde au dispărut exemplare din cauza viiturilor de exemplu) și pentru a-și găsi populații noi pentru a asigura fluxul materialului genetic (Knaepkens și colab., 2006). Alte studii arată că unele exemplare din genul Cottus, parcurg chiar și o distanță de 5 km în caz de colonizare (Nolte și colab., 2005). Având în vedere aceste date, putem afirma faptul că asigurarea conectivității longitudinale pentru specia Cottus gobio este indispensabilă. Codurile aferente principalelor presiuni sunt: J02.06 captarea apelor de suprafață J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice

Eudontomyzon danfordi
Perioada în care a fost efectuată cercetarea:
• faza de teren: 09/2022-10/2022, 04/2023-07/2023
• faza de birou: 11/2022-12/2022, 08/2023-10/2023
În timpul evaluărilor s-a utilizat metoda pescuitului cu aparatul de electronarcoză, ca o metodologie adecvată pentru evaluarea speciei. S-a utilizat un aparat de electronarcoză de mică capacitate cu curent continuu pulsator (Samus 725), astfel efectele negative asupra ihtiofaunei au fost cât se poate de reduse (Henry & Grizzle 2004). Pentru deplasarea în apă s-au folosit cizme de piept, iar pentru a colecta peştii şocaţi s-a folosit minciogul. Toţi peştii colectaţi au fost eliberaţi imediat după identificare. Colectarea datelor s-aefectuat întotdeauna de către minim 2 persoane. Prima persoană care se afla mai în amonte a şocat peştii cu aparatul de electronarcoză, iar persoana care se afla în aval le-a colectat cu ajutorul unui minciog. De multe ori cel care a şocat peştii avea posibilitatea să prindă primele exemplare şocate, iar cel care se afla mai jos a colectat exemplarele aduse de curentul apei. Peştii şocaţi au revenit în 0-3 minute (depinde de specie şi de distanţa la care se afla în momentul şocului), iar această perioadă a fost suficient de lungă pentru a le scoate din apă şi pentru a le număra, identifica etc. Colectarea probelor de ihtiofaună a fost standardizat, astfel probele luate din punctele de colectare asemănătoare pot fi comparate. De fiecare dată lungimea minimă a stației a fost de 150 m, cu excepția cazurilor când pe baza unor motive bine întemeiate s-a evaluat un sector mai scurt sau mai lung. Lungimea stațiilor s-a redus doar în cazuri excepționale. Toţi peştii capturaţi au fost eliberaţi într-o zonă cu apă lent curgătoare în apropierea malului.
Rezultatele activității de monitorizare Specia a fost identificată în timpul monitorizărilor actuale în următoarele ape curgătoare: Cerna și Motru.
Râurile principale din interiorul sitului reprezintă habitatele principale ale speciei. Cel mai probabil, în trecut, specia era prezentă la nivelul a mai multe habitate acvatice din interiorul sitului însă datorită celor trei fragmentări majore (barajul Prisaca, barajul valea lui Iovan și barajul Valea Mare) din interiorul, respectiv, din vecinătatea ariei protejate, cât și transformării habitatului lotic în habitat lenitic pe aceste sectoare, cât și diferitele tipuri de fragmentări de mici dimensiuni, afectează și ele specia, dar și devierile de debit dintr-o vale în alta sau extragerile de debit au un efect negativ asupra speciei. Codurile aferente principalelor presiuni sunt: J02.06 captarea apelor de suprafață J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice

Romanogobio uranoscopus
Perioada în care a fost efectuată cercetarea:
• faza de teren: 09/2022-10/2022, 04/2023-07/2023
• faza de birou: 11/2022-12/2022, 08/2023-10/2023
În timpul evaluărilor s-a utilizat metoda pescuitului cu aparatul de electronarcoză, ca o metodologie adecvată pentru evaluarea speciei. S-a utilizat un aparat de electronarcoză de mică capacitate cu curent continuu pulsator (Samus 725), astfel efectele negative asupra ihtiofaunei au fost cât se poate de reduse (Henry & Grizzle 2004). Pentru deplasarea în apă s-au folosit cizme de piept, iar pentru a colecta peştii şocaţi s-a folosit minciogul. Toţi peştii colectaţi au fost eliberaţi imediat după identificare. Colectarea datelor s-aefectuat întotdeauna de către minim 2 persoane. Prima persoană care se afla mai în amonte a şocat peştii cu aparatul de electronarcoză, iar persoana care se afla în aval le-a colectat cu ajutorul unui minciog. De multe ori cel care a şocat peştii avea posibilitatea să prindă primele exemplare şocate, iar cel care se afla mai jos a colectat exemplarele aduse de curentul apei. Peştii şocaţi au revenit în 0-3 minute (depinde de specie şi de distanţa la care se afla în momentul şocului), iar această perioadă a fost suficient de lungă pentru a le scoate din apă şi pentru a le număra, identifica etc. Colectarea probelor de ihtiofaună a fost standardizat, astfel probele luate din punctele de colectare asemănătoare pot fi comparate. De fiecare dată lungimea minimă a stației a fost de 150 m, cu excepția cazurilor când pe baza unor motive bine întemeiate s-a evaluat un sector mai scurt sau mai lung. Lungimea stațiilor s-a redus doar în cazuri excepționale. Toţi peştii capturaţi au fost eliberaţi într-o zonă cu apă lent curgătoare în apropierea malului.
Rezultatele activității de monitorizare Specia a fost identificată în timpul monitorizărilor actuale în râul Bealareca. Cel mai probabil, aceasta este prezent și pe cursul inferior al râului Cerna din sit.
Cele mai importante presiuni asupra speciei sunt lucrările de regularizare de pe râul Belareca cât și prezența celor două baraje pe râul Cerna. Datorită acestora, debitul Cernei în aval de baraje este mai scăzut, în plus, pe aceste sectoare nu mai sunt transportate sedimentele din amonte de baraje. La fel, și hydropeakingul (fluctuațiile de nivel, datorită uzinării apei de la nivelul barajelor) afectează specia. Codurile aferente principalelor presiuni sunt: J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin) J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice.

Sabanejewia balcanica
Perioada în care a fost efectuată cercetarea:
• faza de teren: 09/2022-10/2022, 04/2023-07/2023
• faza de birou: 11/2022-12/2022, 08/2023-10/2023

În timpul evaluărilor s-a utilizat metoda pescuitului cu aparatul de electronarcoză, ca o metodologie adecvată pentru evaluarea speciei. S-a utilizat un aparat de electronarcoză de mică capacitate cu curent continuu pulsator (Samus 725), astfel efectele negative asupra ihtiofaunei au fost cât se poate de reduse (Henry & Grizzle 2004). Pentru deplasarea în apă s-au folosit cizme de piept, iar pentru a colecta peştii şocaţi s-a folosit minciogul. Toţi peştii colectaţi au fost eliberaţi imediat după identificare.
Colectarea datelor s-aefectuat întotdeauna de către minim 2 persoane. Prima persoană care se afla mai în amonte a şocat peştii cu aparatul de electronarcoză, iar persoana care se afla în aval le-a colectat cu ajutorul unui minciog. De multe ori cel care a şocat peştii avea posibilitatea să prindă primele exemplare şocate, iar cel care se afla mai jos a colectat
exemplarele aduse de curentul apei. Peştii şocaţi au revenit în 0-3 minute (depinde de specie şi de distanţa la care se afla în momentul şocului), iar această perioadă a fost suficient de lungă pentru a le scoate din apă şi pentru a le număra, identifica etc. Colectarea probelor de ihtiofaună a fost standardizat, astfel probele luate din punctele de colectare asemănătoare pot fi comparate. De fiecare dată lungimea minimă a stației a fost de 150 m, cu excepția cazurilor când pe baza unor motive bine întemeiate s-a evaluat un sector mai scurt sau mai lung. Lungimea stațiilor s-a redus doar în cazuri excepționale. Toţi peştii capturaţi au fost eliberaţi într-o zonă cu apă lent curgătoare în apropierea malului.
Rezultatele activității de monitorizare Specia a fost identificată în timpul monitorizărilor actuale în râurile Cerna și Bealareca. Aceasta a fost identificată în zonele unde albia râului era alcătuită din nisip. Cele mai importante presiuni asupra speciei sunt lucrările de regularizare de pe râul Belareca cât și prezența celor două baraje pe râul Cerna. Datorită acestora, debitul Cernei în aval de baraje este mai scăzut, în plus, pe aceste sectoare nu mai sunt transportate sedimentele din amonte de baraje. La fel, și hydropeakingul (fluctuațiile de nivel, datorită uzinării apei de la nivelul barajelor) afectează specia. Codurile aferente principalelor presiuni sunt: J02 Schimbări provocate de oameni în sistemele hidraulice (zone umede și mediul marin) J03.01 reducerea sau pierderea de caracteristici specifice de habitat J03.02 reducerea conectivității de habitat, din cauze antropice

• B.4.8-Monitorizarea şi evaluarea stării de conservare a speciilor de chiroptere de interes comunitar din arealul PNDVC (ROSCI0069)
Speciile de chiroptere monitorizate au fost

Myotis blythii

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).
Rezultatele activității de monitorizare
Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 specia a fost identificată în două adăposturi subterane în perioada hibernării, Peștera din Ogașul Adânc și Peștera Mare de la Soroniște, fiind observate 10-20 de exemplare. În perioada de naștere o colonie importantă a speciilor pereche Myotis myotis/Myotis blythii se adăpostește în Avenul lui Adam, efectivele ajungând la aproximativ 1500 de exemplare în iulie 2023. În cazul celor două specii datorită asemănării și a faptului că în majoritatea cazurilor formează colonii mixte, efectivele observate în general se referă la cele două specii de Myotis de talie mare. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera din Ogașul Adânc și Peștera Hoților de la Băile Herculane, fiind capturate 1-4 exemplare. Luând în considerare și observațiile realizate pe parcursul anilor precedenți proiectului efectivele speciei în general pot fi considerate stabile. Pe parcursul monitorizării realizate în anul 2023 nu au fost identificate impacturi care afectează efectivele speciei în PNDVC.

Myotis myotis

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date). În afară de activitățile de teren studiul a inclus și o fază de birou, cu scopul de a colecta datele din literatura de specialitate disponibilă, inclusiv din studiul de fundamentare (Pocora & Pocora 2014) pentru planul de management actual și introducerea acestora în baza de date, prin formatul agreat în protocoalele de monitorizare. În prezent baza de date include peste 900 de observații individuale din peste 40 de surse de literatură pentru perioada 1899-2023, inclusiv date din actualul proiect și proiecte de monitorizare recente din perioada 2020-2022
Rezultatele activității de monitorizare
Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 specia a fost identificată în două adăposturi subterane în perioada hibernării, Peștera din Ogașul Adânc și Peștera Mare de la Soroniște, fiind observate 10-20 de exemplare. În perioada de naștere o colonie importantă a speciilor pereche Myotis myotis/Myotis blythii se adăpostește în Avenul lui Adam, efectivele ajungând la aproximativ 1500 de exemplare în iulie 2023. În cazul celor două specii datorită asemănării și a faptului că în majoritatea cazurilor formează colonii mixte, efectivele observate în general se referă la cele două specii de Myotis de talie mare. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera din Ogașul Adânc și Peștera Hoților de la Băile Herculane, fiind capturate 2-6 exemplare. Luând în considerare și observațiile realizate pe parcursul anilor precedenți proiectului efectivele speciei în general pot fi considerate stabile. În afară de adăposturile menționate specia a mai fost identificată în perioada activă și în habitate de hrănire în 4 puncte, prin metoda acustică (zona Cerna Sat - 2 puncte, Valea Cernei, amonte de Băile Herculane), respectiv prin capturare (Valea Motru Sec). Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 356-806 m, în general în păduri de foioase. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: D01.02 – Drumuri, autostrăzi (nivel scăzut)

Miniopterus schreibersii

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).
Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 o importantă colonie a speciei a fost observată în Avenul lui Adam, efectivele speciei ajungând la aproximativ 1000 de exemplare în iulie 2023. Această peșteră adăpostește o colonie de naștere de câteva mii de exemplare din speciile Miniopterus schreibersii, Myotis myotis/Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și speciile de Rhinolophus. În mai 2023 specia a fost identificată și la Peștera Hoților de la Băile Herculane, fiind capturate 2 exemplare. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca și Peștera Hoților de la Băile Herculane, fiind capturate 2-9 exemplare. În afară de adăposturile menționate specia a mai fost identificată în perioada activă și în habitate de hrănire în 15 puncte, prin metoda acustică, respectiv prin capturare. Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 161-917 m, în general în păduri de foioase, sau la liziera acestora, respectiv la suprafețe de apă. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: D01.02 Drumuri, autostrăzi (nivel scăzut) E01.02 Urbanizare discontinuă (nivel scăzut) G01.04.03 Vizite de agrement în peșteri (nivel mediu)

Myotis capaccinii

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date)
Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 specia a fost identificată în două adăposturi subterane în perioada hibernării, Grota lui Șerban și Peștera Hoților de la Băile Herculane, fiind observate 1-6 de exemplare. În perioada de naștere o importantă colonie a speciei a fost observată în Avenul lui Adam, efectivele speciei ajungând la aproximativ 500 de exemplare în iulie 2023. Această peșteră adăpostește o colonie de naștere de câteva mii de exemplare din speciile Miniopterus schreibersii, Myotis myotis/Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și speciile de Rhinolophus. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca și Peștera Hoților de la Băile Herculane. În afară de adăposturile menționate specia a mai fost identificată prin metoda acustică în perioada activă și în habitate de hrănire în 2 puncte, situate în zona localității Băile Herculane. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: E01.02 – Urbanizare discontinuă (nivel scăzut) G01.04.03 – Vizite de agrement în peșteri (nivel mediu)

Myotis emarginatus

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).
Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 specia a fost identificată în perioada hibernării la un singur adăpost, la Peștera Mare de la Soroniște, unde în 22.02.2023 au fost observate 5 exemplare. În perioada de naștere o importantă colonie a speciei a fost observată în Avenul lui Adam, efectivele speciei ajungând la aproximativ 500 de exemplare în iulie 2023. Această peșteră adăpostește o colonie de naștere de câteva mii de exemplare din speciile Miniopterus schreibersii, Myotis myotis/Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și speciile de Rhinolophus. În mai 2023 specia a fost identificată prin metoda acustică și la Peștera Hoților de la Băile Herculane. În afară de adăposturile menționate specia a fost identificată prin metoda acustică, în perioada activă și în habitate de hrănire în 12 puncte, în zona Băile Herculane, Cheile Corcoaia, Lacul Iovanu, Iardașița, Izbucul Cernei, Ciucevele Cernei. Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 146-986 m, în general în păduri de foioase, sau la liziera acestora, respectiv la suprafețe de apă. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: B07 – Alte activități silvice decât cele listate mai sus: exploatare forestieră (nivel mediu) D01.02 Drumuri, autostrăzi (nivel scăzut) E01.02 Urbanizare discontinuă (nivel scăzut) G01.04.03 Vizite de agrement în peșteri (nivel mediu).

Myotis bechsteini

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).

Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 specia a fost identificată în perioada împerecherii de toamnă la un singur adăpost, la Peștera din Ogașul Adânc. În perioada hibernării nu a fost observată în adăposturile subterane monitorizate, dar acest lucru se datorează probabil și faptului că fiind o specie rezistentă la frig se adăpostește în peșteri numai în perioade cu temperaturi scăzute, iar iarna 2022-2023 a fost una cu temperaturi relativ ridicate. Myotis bechsteinii este considerată o specie sedentară, care migrează distanțe de câțiva kilometri, mai rar câteva zeci de kilometri, între adăposturile de vară și cele de iarnă. Astfel, cu mare probabilitate, majoritatea efectivelor din PNDVC hibernează în adăposturi situate pe teritoriul ariei protejate. În perioada activă specia a fost identificată prin metoda acustică în habitate de hrănire în 7 puncte, situate în zona localității Băile Herculane, Vârful lui Stan, Iauna-Craiova, Ciucevele Cernei. Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 169-839 m, în general în habitate forestiere, păduri de foioase sau de amestec. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: D01.02 Drumuri, autostrăzi (nivel scăzut)

Rhinolophus blasii

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).
Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023, în perioada hibernării, exemplare de Rhinolophus de talie medie, aparținând la speciile Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale au fost identificate în 4 adăposturi subterane, Peștera Cloșani, Peștera Alpiniștilor, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca și Peștera Hoților de la Băile Herculane, numărul de exemplare observate fiind între 2-250 exemplare. Cele două specii fiind foarte asemănătoare, în cazul exemplarelor observate de la distanță sau în colonii nu este posibilă identificarea la nivel de specie, și nici nu este recomandată deranjarea suplimentară, de exemplu capturarea în adăpost, acesta putând pune în pericol chiar supraviețuirea exemplarelor. În mai 2023 un exemplar al speciei a fost capturat la Peștera Hoților de la Băile Herculane, și exemplare de Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale au fost observate la Peștera de la Despicătura și Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca. În perioada de naștere o importantă colonie a speciilor de Rhinolophus de talie medie (Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale/Rhinolophus mehelyi) a fost observată în Avenul lui Adam, efectivele ajungând la aproximativ 2500 de exemplare în iulie 2023. Această peșteră adăpostește o colonie de naștere de câteva mii de exemplare din speciile Miniopterus schreibersii, Myotis myotis/Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și speciile de Rhinolophus. În Peștera Mare de la Șălitrari a fost observată o colonie de naștere de aproximativ 200 de exemplare a speciilor Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată la Peștera Hoților de la Băile Herculane și la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, fiind capturate 2-7 exemplare. În afară de adăposturile menționate specia a fost identificată prin metoda acustică, respectiv prin capturare, în perioada activă și în habitate de hrănire în 13 puncte, în zona Băile Herculane (Grota cu Aburi, Muntele Ciorici), Valea Cernei, amonte de Băile Herculane, Valea Motru Sec, Ciucevele Cernei. Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 212-749 m, în general în păduri de foioase, sau la liziera acestora, respectiv la suprafețe de apă. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: D01.02 – Drumuri, autostrăzi (nivel scăzut) E01.02 – Urbanizare discontinuă (nivel scăzut) G01.04.03 - Vizite de agrement în peșteri (nivel mediu)

Rhinolophus Euryale

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).
Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023, în perioada hibernării, exemplare de Rhinolophus de talie medie, aparținând la speciile Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale au fost identificate în 4 adăposturi subterane, Peștera Cloșani, Peștera Alpiniștilor, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca și Peștera Hoților de la Băile Herculane, numărul de exemplare observate fiind între 2-250 exemplare. Cele două specii fiind foarte asemănătoare, în cazul exemplarelor observate de la distanță sau în colonii nu este posibilă identificarea la nivel de specie, și nici nu este recomandată deranjarea suplimentară, de exemplu capturarea în adăpost, acesta putând pune în pericol chiar supraviețuirea exemplarelor. În mai 2023 specia a fost identificată pe bază de ultrasunete la Peștera Hoților de la Băile Herculane, și exemplare de Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale au fost observate la Peștera de la Despicătura și Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca.
În perioada de naștere o importantă colonie a speciilor de Rhinolophus de talie medie (Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale/Rhinolophus mehelyi) a fost observată în Avenul lui Adam, efectivele ajungând la aproximativ 2500 de exemplare în iulie 2023. Această peșteră adăpostește o colonie de naștere de câteva mii de exemplare din speciile Miniopterus schreibersii, Myotis myotis/Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și speciile de Rhinolophus. În Peștera Mare de la Șălitrari a fost observată o colonie de naștere de aproximativ 200 de exemplare a speciilor Rhinolophus blasii/Rhinolophus euryale. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată prin capturare la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca. În afară de adăposturile menționate specia a fost identificată prin metoda acustică, respectiv prin capturare, în perioada activă și în habitate de hrănire în 4 puncte, în zona Băile Herculane (Muntele Ciorici), Valea Cernei, amonte de Băile Herculane, Valea Motru Sec. Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 267-427 m, în păduri de foioase. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: D01.02. Drumuri, autostrăzi (nivel scăzut) G01.04.03 Vizite de agrement în peșteri (nivel mediu)

Rhinolophus ferrumequinum

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).

Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023, în perioada hibernării, specia a fost identificată în 8 adăposturi subterane: Grota lui Șerban, Grota cu Aburi, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Soroniște și Peștera Vacilor din Cloșani. În adăposturile menționate efectivele erau între 1-427.

exemplare. Cele mai importante adăposturi de hibernare sunt Peștera Mare de la Soroniște (peste 400 de exemplare) și Peștera Cloșani (aproximativ 50 de exemplare). În mai 2023 exemplare ale speciei au fost observate la Peștera de la Despicătura și Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca. În perioada de naștere o importantă colonie a speciei a fost observată în Avenul lui Adam, efectivele speciei ajungând la aproximativ 600 de exemplare în iulie 2023. Această peșteră adăpostește o colonie de naștere de câteva mii de exemplare din speciile Miniopterus schreibersii, Myotis myotis/Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și speciile de Rhinolophus. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera din Ogașul Adânc și Peștera Hoților de la Băile Herculane, fiind capturate 2-3 exemplare. În afară de adăposturile menționate specia a fost identificată prin metoda acustică, respectiv prin capturare, în perioada activă și în habitate de hrănire în 15 puncte, în zona Băile Herculane, Valea Cernei, amonte de Băile Herculane, Iardașița, Belareca, Iauna-Craiova, Peștera lui Ion Bârzoni, Vârful lui Stan, Valea Motru Sec, Ciucevele Cernei. Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 146-917 m. Principalele habitate în jurul punctelor de distribuție sunt în general păduri de foioase, pajiști și suprafețe de apă. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: E01.02. Urbanizare discontinue (nivel scăzut) E03.01. Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agreement (nivel mediu) G01.04.02. Speologie (nivel scăzut) G01.04.03 Vizite de agrement în peșteri (nivel mediu) H06.02 Poluare luminoasă (nivel scăzut)

Rhinolophus hipposideros

Pe parcursul monitorizării realizate în 2023 au fost colectate date în 13 adăposturi subterane, fiind selectate peșteri cu dimensiuni și caractere geomorfologice variate și situate în zone diferite ale PNDVC, pentru a obține o imagine privind potențialul ariei protejate în privința adăposturilor subterane. Datele referitoare la speciile de chiroptere au fost colectate prin observații realizate în interiorul adăposturilor sau la intrarea acestora, utilizând atât identificarea și evaluarea efectivelor prin observații vizuale, cât și prin metoda acustică sau prin capturare. Adăposturile selectate pentru monitorizare, pe baza potențialului chiropterologic și a datelor existente din perioada premergătoare studiului au fost: Avenul lui Adam, Grota cu Aburi, Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Șălitrari, Peștera Mare de la Soroniște, Peștera Martel, Peștera Vacilor de la Cloșani. În afară de adăposturi subterane au fost colectate și date referitoare la habitatele de hrănire folosite de lilieci, fiind colectate date pe transecte și în puncte fixe, în majoritatea zonelor din arie protejate, acoperind habitatele caracteristice ale parcului național. Pentru obținerea acestei set de date a fost utilizată în primul rând metoda acustică, identificarea speciilor de lilieci pe baza ultrasunetelor emise, înregistrate pe teren și prelucrate ulterior utilizând programe specifice și literatura de specialitate din domeniu (Pocora & Pocora, 2012, Barataud, 2015, Russ, 2021). Colectarea datelor a fost realizată în 16 puncte fixe și 8 transecte (detalii în baza de date).
Rezultatele activității de monitorizare Pe parcursul monitorizării realizate în 2023, în perioada hibernării, specia a fost identificată în 9 adăposturi subterane: Grota lui Șerban, Peștera Alpiniștilor, Peștera Cloșani, Peștera de la Despicătura, Peștera din Ogașul Adânc, Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca, Peștera Hoților de la Băile Herculane, Peștera Mare de la Soroniște și Peștera Vacilor din Cloșani. În adăposturile menționate efectivele erau între 1-20 exemplare. În mai 2023 exemplare ale speciei au fost observate la Peștera de la Despicătura și Peștera Hoților de la Băile Herculane. În perioada de naștere, în iulie 2023 specia a fost identificată la Avenul lui Adam. Această peșteră adăpostește o colonie de naștere de câteva mii de exemplare din speciile Miniopterus schreibersii, Myotis myotis/Myotis blythii, Myotis capaccinii, Myotis emarginatus și speciile de Rhinolophus. O colonie de naștere alcătuită din câteva zeci de exemplare se adăpostește în Peștera de la Despicătura, în iulie 2023 fiind observate 30 de exemplare. În perioada de împerechere, în august 2023, specia a fost identificată la Peștera Gaura Ungurului de la Pecinișca și Peștera Hoților de la Băile Herculane, fiind capturate 1-2 exemplare. În afară de adăposturile menționate specia a fost identificată prin metoda acustică, respectiv prin capturare, în perioada activă și în habitate de hrănire în 5 puncte, în zona Băile Herculane (Muntele Ciorici), Valea Cernei, amonte de Băile Herculane, Belareca, Iauna-Craiova. Aceste puncte de distribuție sunt situate la altitudini cuprinse între 212-917 m. Principalele habitate în jurul punctelor de distribuție sunt în general păduri de foioase și pajiști. Detaliile referitoare la punctele de distribuție (coordonate GPS, habitat) și circumstanțele identificării (data observației, metoda utilizată, număr exemplare - unde este cazul) sunt prezentate în baza de date. Principalele impacturi identificate asupra speciei pe parcursul monitorizării din 2023: D01.02. Drumuri, autostrăzi, nivel scăzut E01.02. Urbanizare discontinuă, nivel scăzut E03.01. Depozitarea deșeurilor menajere / deșeuri provenite din baze de agrement, nivel ridicat G01.04.03 Vizite de agrement în peșteri, nivel mediu.